Acasa

Mantuitorul_Maica_Domnului

Bine ati venit!

Acesta este site-ul Parohiei Ortodoxe Romane din Kempten cu hramul„Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava” (2 iunie) si „Sfantul Bonifaciu” (5 iunie)

Sfanta Liturghie se desfasoara duminica incepand cu ora 10:00 in Biserica St.Michael, iar in fiecare a doua duminica din luna, incepand cu ora 11.00                     Adresa Bisericii:  Memminger Strasse 119, 87439   Kempten

 Program Spovedanie

25 Noiembrie – ora 9.15

9 Decembrie – ora 9.15

 

  Program slujba lunile Noiembrie – Decembrie 2017

    –   19    Noiembrie – 10.00    Sfanta Liturghie

    –   26  Noiembrie  – 10.00   Sfanta Liturghie  

     –  03  Decembrie –  10.00   Sfanta Liturghie

    –  09   Decembrie – 17.00   Concert Colinzi Craciun

    –  10  Decembrie   -11.00    Sfanta Liturghie

    –  17  Decembrie   –  10.00    Sfanta Liturghie

 

DUMINICA  A XXX-A DUPA RUSALII ( Dregatorul cel bogat-Pazirea poruncilor ) – 26 Noiembrie 2017 

 

APOSTOL- 26 Noiembrie 2017 : ” Fratilor, îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cu milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare, Îngăduindu-vă unii pe alţii şi iertând unii altora, dacă are cineva vreo plângere împotriva cuiva; după cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi. Iar peste toate acestea, îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este legătura desăvârşirii. Şi pacea lui Hristos, întru care aţi fost chemaţi, ca să fiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre; şi fiţi mulţumitori. Cuvântul lui Hristos să locuiască întru voi cu bogăţie. Învăţaţi-vă şi povăţuiţi-vă între voi, cu toată înţelepciunea. Cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-I, în psalmi, în laude şi în cântări duhovniceşti.” ( COLOSENI  III, 12 -16 )

 

 

SFANTA EVANGHELIE – 26 Noiembrie 2017 :  ” În vremea aceea un om oarecare s-a apropiat de Iisus si L-a intrebat, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci? Iar Iisus i-a zis: Pentru ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun, decât unul Dumnezeu. Ştii poruncile: Să nu săvârşeşti adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb, cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. Iar el a zis: Toate acestea le-am păzit din tinereţile mele. Auzind Iisus i-a zis: Încă una îţi lipseşte: Vinde toate câte ai şi le împarte săracilor şi vei avea comoară în ceruri; şi vino de urmează Mie. Iar el, auzind acestea, s-a întristat, căci era foarte bogat. Şi văzându-l întristat, Iisus a zis: Cât de greu vor intra cei ce au averi în împărăţia lui Dumnezeu! Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în împărăţia lui Dumnezeu. Zis-au cei ce ascultau: Şi cine poate să se mântuiască? Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputinţă la oameni sunt cu putinţă la Dumnezeu.” ( LUCA  XVIII, 18 – 27 )


 
BOTEZURI SI CUNUNII
Programarea nuntilor si a botezurilor se face împreună cu preotul slujitor al Bisericii . Cei care doresc sa faca un botez sau o nunta în biserica noastră , trebuie sa discute prima data cu  preotul in vederea stabilirii de comun acord a datei cand va avea loc slujba,  dupa care isi poate rezerva restaurantul sau  locul unde va avea loc masa festiva . In felul acesta se  evita lipsa de comunicare dintre preoți si credinciosi. Vă mulțumim pentru înțelegere!

 

Formularul pentru impozit – aici puteti descarca formularul pentru impozit

 

In curand fiecare dintre noi va trebui sa isi faca taxele si sa plateasca impozitul la stat. Indemnul nostru este ca fiecare roman sa mearga la primaria din orasul in care locuieste ( Anmeldungamt) si sa se inregistreze ca „roman – ortodox”. Formularul pentru impozit, poate fi descarcat de pe site-ul bisericii noastre. In el este mentionat faptul ca suntem recunoscuti in Germania ca romani ortodocsi. Odata inregistrati la Primarie cu aceste acte, ele vor fi trimise automat si la Finanzamt. Pe formularele de la Finanzamt la rubrica „Religie-Religion” trebuie doar completate literele „rx” care inseamna „roman-ortodox” . Cu privire la aceasta , Inalt Prea Sfintitul Parinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Roman al Germaniei, Europei Centrale si de Nord, ne spunea mereu: „Compatriotii nostri trebuie sa se declare romani ortodocsi si sa spuna functionarului respectiv ca exista si pentru romanii ortodocsi sigla „rx”. Altfel, vor fi inscrisi ca „griechisch-orthodox” sau „russisch-orthodox” și nu ca români. Actiunea noastra este foarte importantă pentru că în viitor se preconizează perceperea unui impozit special, obligatoriu ca in Italia, Spania… care va fi trimis catre Bisericile respective sau Statului pentru opera sociala (cei care nu au apartenenta religioasa). În aceste condiții, ne putem afla în situația neplăcută de a nu primi fonduri de la stat, fiindcă românii vor apărea în bazele de date ca greci ortodocși sau ca ruși ortodocsi.
Se intelege de la sine ca fiecare parohie va primi de la stat dupa cati credinciosi declarati are ca „rumänisch-orthodox”.

Cu binecuvantare!
+Serafim

     

APEL

Iubiti credinciosi,
multumim tuturor membrilor bisericii noastre care prin contributia lor financiara ne sprijina pentru a avea  cele trebuincioase si necesare atat pentru savarsirea slujbelor  cat si a intretinerii sfantului lacas . Pentru bunul mers al bisericii noastre avem nevoie de sustinerea si ajutorul dumneavoastra. De aceea facem un apel la toti enoriasii sa devina membri, in asa fel incat sa ne putem sustine pe viitor . In acest scop va rugam sa completati o cerere de inscriere. Biserica noastră nu primește ajutor financiar de la Mitropolia Ortodoxă Română din Nürnberg sau de la Patriarhia Ortodoxă Română din București. Pentru biserica  în care slujim si  sfintele slujbe se plătește o chirie de 20 Euro  pentru fiecare slujba pe care o facem pe timp de vara (Aprilie-Octombrie) si 50 de Euro pentru fiecare slujba pe care o facem pe timp de iarna ( Noiembrie -Martie). Lunar sunt și alte cheltuieli prevăzute și neprevăzute. Mulțumim tuturor celor care s-au înscris ca membri plătitori ai bisericii noastre și, de asemenea, celor care au făcut și fac donații .
Contributia este 120 € pe an de familie. De altfel, orice alta suma este binevenita. Contributia se poate plati lunar, trimestrial sau anual direct in contul bancar al parohiei. Bunul Dumnezeu si Maica Domnului sa primeasca ajutorul dumneavoastra si va multumim pentru bunavointa, si intelegere. Dumnezeu sa va binecuvanteze!

Datele de cont:

Sparkasse Allgäu

IBAN: DE 57 7335 0000 0515 3287 30
BIC: BYLADEM1ALG

 

                                                                                                                                                   

Să nu le facem mereu observaţie copiilor noştri, ci să le oferim exemplul cel bun prin noi înşine

Adesea spunea bătrânul Porfirie : „Părinţii sunt vinovaţi pentru problemele copiilor. Cauzele tuturor problemelor copiilor sunt părinţii. Ei trebuie să se sfinţească mai întâi, iar apoi se vor sfinţi şi copiii. Şi-atunci, nu vor mai exista probleme”. Copiii devin problematici când părinţii au probleme între ei.

Despre copii, Părintele spunea mereu: „Copiii au probleme atunci când părinţii lor nu sunt cum trebuie. Nu trebuie să-i certăm, ci să-i sfătuim. Dacă vrem să facă ceva, trebuie mai întâi să le dăm noi un exemplu bun, apoi să ne ridicăm mâinile la rugăciune. Trebuie să fim un exemplu bun pentru copiii noştri măcar până ce ajung la unsprezece ani.

Să nu-i forţăm să meargă la biserică. Hristos a zis: «Să vină după Mine cine vrea». Nu trebuie să le facem mereu observaţie copiilor noştri, ci să le oferim exemplul cel bun prin noi înşine. Să nu-ţi cerţi copiii, ci să te rogi şi să-I spui totul lui Dumnezeu, ca binecuvântarea Lui să fie asupra lor.

Între copii se creează o legătură mai puternică dacă le cerem să facă împreună diferite treburi sau să aibă grijă unul de celălalt. Nu trebuie să mângâiem pe unul dintre copii în faţa celuilalt, fiindcă cel nemângâiat va fi gelos.”

(Sfântul Porfirie Kafsokalivitul, Antologie de sfaturi şi îndrumări, Editura Bunavestire, Bacău, pp. 325-327)

 

Venirea la biserică este o căutare

Preacucernice părinte, vă rugăm să ne daţi câteva repere despre cum să ne apropiem de sfânta biserică, de slujbele care se oficiază, pentru a ne folosi trupeşte şi duhovniceşte?

Orice om are un loc adânc în inimă, acolo unde îl simte pe Dumnezeu. Atunci când venim la biserică trebuie să ne străduim ca tot ceea ce facem să aibă legătură cu acel loc adânc din noi. Aceasta presupune un efort datorită firii noastre căzute, căci avem mintea împrăştiată şi de multe ori suntem ispitiţi să nu căutăm pe Dumnezeu, ci să ne gândim la lucrurile lumeşti, trecătoare, şi în acest mod lăsăm „cele ale lumii” să intre în acel loc care se cuvine doar lui Dumnezeu.

Dacă ne vom nevoi corect, Dumnezeu ne va ajuta cu darul Său şi va pune harul Lui în inima noastră şi ne vom umple de bucurie. Intrarea în lăcaşul sfânt este un prilej de introspecţie; după o rugăciune adâncă omul descoperă cât este de păcătos şi dacă este perseverent cu schimbarea în bine a vieţii lui, intră pe un drum al curăţirii interioare prin mila lui Dumnezeu.

Există şi o pregătirea trupească atunci când venim la biserică şi mai ales la Sfânta Liturghie. Oamenii de cu seară se spălau, îşi pregăteau hainele curate pentru a intra cu bună cuviinţă în casa lui Dumnezeu. Se întâmplă azi ca acest lucru să nu fie înţeles bine şi există persoane care se îmbracă pentru a atrage atenţia celor din jur, în special persoanele de gen feminin, uitând că omul în biserică este dator să fie atent la inima sa, şi nu la ceea ce cred ceilalţi despre el.

De asemenea, trebuie să existe o pregătire sufletească. Precum spune Scriptura, dacă suntem certaţi cu vreun frate, să mergem mai înainte să ne împăcăm cu el, şi mai apoi să aducem darul nostru la Sfântul Altar. Venirea la sfânta biserică este o căutare, care pe măsură ce trec anii este o căutare a vieţii noastre, este o bucurie de care nu ne-am mai lăsa. Un adevărat credincios nu poate să stea duminica acasă, când în biserică se slujeşte Sfânta Liturghie, fără să nu simtă o enormă părere de rău. La biserică stăm în faţa lui Dumnezeu, însă nu precum asistăm la un spectacol, unde ne desfătăm de frumuseţea cântărilor, ci cu evlavia unui bun credincios. Aici cântarea şi rugăciunea devin ale noastre, devin strigarea noastră către Domnul, iar această chemare în mod natural culminează cu aşteptarea Sfintei Împărtăşanii, când Hristos Domnul ni se dăruieşte.

Ştim din pilda vameşului şi a fariseului că trebuie să ne smerim în faţa Domnului pentru ca rugăciunea noastră să fie bine primită. Cum să participăm corect la sfintele slujbe?

Când venim în sfânta biserică bine este să ajungem înainte de începerea slujbei, să ne închinăm la sfintele icoane, să dăm pomelnicul, iar apoi să ne aşezăm liniştiţi în locul nostru. Dacă am întârziat mai mult, să nu tulburăm şi pe ceilalţi din biserică mergând până în mijlocul bisericii, ci să aşteptăm sfârşitul slujbei pentru a ne închina la sfintele icoane.

Poziţia trupului în biserică este foarte importantă, pentru că dispoziţia trupului se răsfrânge asupra sufletului; de preferat să stăm cu trupul într-un loc, adunaţi, cu capul plecat şi cu gândul la Dumnezeu. Această atitudine ajută sufletul să se înalţe către Domnul.

Dacă însă ne uităm în jurul nostru, ne foim, ne răsucim, ne plimbăm prin biserică, nu ne ajută nici nouă să ne adunăm mintea şi inima spre Dumnezeu, şi nici celor de lângă noi.

Mulţi tineri mi-au mărturisit că ar veni la biserică, însă sunt unii credincioşi care se uită la ei, îi analizează şi poate îi bârfesc. Aceasta nu este o scuză pentru cine vrea să vină la sfintele slujbe, dar este un lucru care împiedică pe unii credincioşi mai tineri să se apropie de Biserică.

(Diac. Marius Mircia, Ziarul Lumina)

 

 

 

 

VENIREA PREOTULUI CU ICOANA INAINTEA CRACIUNULUI Si A BOBOTEZEI

Din punct de vedere liturgic, putem spune ca aceasta traditie, a umblatului cu icoana, este un fel de slujba in afara zidurilor bisericii. Este o slujba savarsita pe ulite si pe stradute, prin curti si prin case, pe la ferestre si pe la usi. Precum odinioara facea crainicul, parintele se straduieste a anuta in tot locul si pe tot omul o mare veste: Dumnezeu se face om, ramanand insa Dumnezeu! Astfel, singurul lucru nou sub soare se arata vrednic de o asemenea mare vestire.Umblatul cu icoana pentru a vesti Nasterea Domnului este o randuiala foarte veche, urmele ei pierzandu-se in anii de inceput ai erei crestine. Astfel, aceasta traditie ne apare inca din primele secole ale crestinismului, inca de pe cand sarbatoarea Nasterii Domnului si cea a Bobotezei se sarbatoreau impreuna, in ziua de 6 ianuarie.Sarbatoarea Epifaniei (a Aratarii Domnului), cum erau numite cele doua mari praznice, s-a sarbatorit astfel pana in anul 379, cand cele doua mari sarbatori s-au separat in doua zile diferite. Din anul 379, Craciunul a inceput a se sarbatori la data de 25 decembrie, umblatul cu icoana fiind inca de atunci ceva binecunoscut.Venirea preotului cu icoana inaintea Craciunului este o frumoasa slujba misionara, avand mareata datorie de a anunta nespusa dragoste a lui Dumnezeu fata de om, anume aceea de a se intrupa „pentru noi si pentru a noastra mantuire”. Se vede cum aceasta vizita a preotului pe la casele crestinilor este o datorie, ca un fel de strigat de bucurie ce nu poate fi oprit.Fiecare preot vesteste Nasterea Domnului in parohia lui. Astfel, in functie de marimea parohiei, preotul poate incepe sa umble cu icoana mai devreme sau mai tarziu. La sate, aceasta vestire se petrece in chiar ajunul Craciunului, ori cu vreo doua zile mai inainte. In schimb, la orase, unde parohiile sunt mai mari si credinciosii mai numerosi, preotii pot incepe chiar cu cateva zile bune mai devreme.Preotul isi pune doar epitrahilul (dintre vestmintele liturgice), iar in mana poarta icoana Nasterii Mantuitorului Impreuna cu un dascal, care il insoteste, si cu credinciosii la care se opreste, preotul canta Troparul Nasterii Domnului, dand celor de fata spre sarutare, rand pe rand, icoana Nasterii Domnului. Bucuria Nasterii Domnului se pregusta inca de pe acum.Credinciosii simt mare bucurie fata de aceasta vizita a preotului cu icoana. Preotul vine cu Sfanta Icoana in casa fiecaruie, binecuvantand pe toti cei de fata, cat si pregatirile casei pentru intampinarea maretului eveniment al Nasterii. Fiecare dintre cei ai casei se ingrijeste de cate ceva, colindele se aud lin spre seara, parintele ciocane la usa purtand in maini Sfanta Icoana a Nasterii Domnului, credinciosii se umplu de bucurie sfanta, totul vesteste sarbatoarea.In comunitatea rurala traditionala, dupa momentul cantarii troparului Nasterii, preotul binecuvanta alimentele pregatite cu grija si asezate pe masa, langa icoane. Dupa ce alimentele au fost binecuvantate pot fi oferite de pomana pentru sufletele celor adormiti, astfel incat si acestia sa se bucure de de vestea cea minunata a Nasterii Domnului. Pentru sufletele celor adormiti se pregatesc colacei, bob fiert, grau fiert, prune uscate, sarmalute de post, precum si fructe, printre care mere si nuci.Cu toate acestea, sunt inca si unii dintre cei aflati in parohie care nu se bucura de acest lucru, ba mai mult se arata chiar mahniti de vizita preotului, neprimindu-l pe acesta in casele lor, pentru a vesti Nasterea Domnului. „Vine prea tarziu sau prea devreme. Ne deranjeaza.” Acestea sunt gandurile unora ca acestia. Cei care nu vibreaza deloc la aceasta sunt, in mare parte, oameni de la oras, la tara pastrandu-se inca mult mai vie constiinta bucuriei Craciunului, vestita prin preot. Preotul insa nu se supara, caci el are datoria de a vesti celor ce au „urechi de auzit” si de a mangaia pe cei bucurosi de Nasterea Domnului.Frumos da marturie un suflet cuprins de nostalgia copilariei, spunand astfel: „Ce pacat ca sunt din ce in ce mai putini oameni care sa iasa din casa si sa vada „pe unde a ajuns parintele”, asa cum faceau parintii si vecinii mei. Cat de mult mi-as dori sa-l mai aud pe tata spunand: „E pe la nea Ion”, adica la cinci case distanta de noi.”

Să faceți milostenie, însutit veți primi! Nu vă temeți că sărăciți!

Părintele-ARSENIE-PAPACIOC

”Sa faceti milostenie”, ne indemna Parintele Arsenie Papacioc. Ne spunea de asemenea: ”ca cel mai mare lucru posibil asta este. Pentru ca atunci inseamna ca iubesti. Domnul, daca spune: ”Insutit veti primi!”, nu te teme ca saracesti. Vrei sa ai mai mult? Da din ”ce esti tu” si la saraci! Dar ce urmarim sa ne imbogatim? Ma doare inima de cel sarac. Nu te doar inima de el deloc? Pozitia asta este inconstienta, de stapan, asta este dezastrul societatii. Firea pervertita de indeamna, bineinteles, sa tii cont numai de al tau si foarte greu te rupi si pentru celalalt. Si tocmai asta este porunca: sa te rupi. (…)

Milostenia nu este numai sa dai din traista. Milostenia este sa accepti pe un om sa stea langa tine, fara sa il alungi in gand. Ai un coleg care are un necaz, trebuie sa stii sa-i faci o mangaiere, sa-i descretesti fruntea. la saraci poti sa faci o rugaciune scurta: ”Doamne miluieste-l!”, daca nu poti sa-i dai ca esti in tramvai si el este pe trotuar. Intrebarea se pune: cum ne este inima noastra in legatura cu suferinta din jur?

A milostivi pe unul, pe altul, aici se arata ca tu esti Hristos. Apoi nici nu stii ca acela pe care il ajuti poate sa fie Hristos. El intinde mana sa-ti dea Imparatia Cerului si tu nici nu observi.

Fratii mei, tineti minte: ”cersetorii sunt personaje biblice!”. Ai trecut pe langa mantuirea ta asa de usor! Si mai grozav, l-ai dispretuit! Cersetorii nu pier niciodata. Fac sobor la margine de drum si impart ce s-a capatat si zic:”Asta-i de la cutare. Pomeneste-l, Doamne in Imparatia Ta!” si are valoare. Sa nu asteptati sa-i intalniti!

Cautati-i, pentru ca gasindu-i pe ei, te-ai gasit pe tine. Te-ai consemnat acolo, sus. Nu te poate uita Mantuitorul cand faci o milostenie.

Obisnuiti-va sa nu traiti numai voi, sa traiti in toti care sunt cu voi. Sa nu lasati mana intinsa nici cand va da, nici cand va cere.”

 

 

                                                                                                                              

   

 

Cinstirea Sfintelor Moaste

Sfintele moaste sunt trupuri neputrezite sau ramasite din trupurile lor,prin care bunul Dumneyeu isi arata atotputernicia , savarsind prin ele minuni intru preamarirea Sa, spre cinstirea alesilor Sai si pentru ajutorul crestinilor in necayurile lor. Sfintele moaste fac dovada urmarii lui Hristos si a marturisirii Lui pana la jertfa de sine a oamenilor cu viata sfanta; ele arata starea lor induhovnicita si asemanatoare cu Dumnezeu, la care au ajuns acestia,prin actualizarea chipului divin si prin harul Sfantului Duh ce lucreaza in ele. Sfintele moaste sunt exceptii de la regula descompunerii trupului dupa moartea fizica,voite si randuite de Parintele ceresc, ca semne ale prezentei harului sfintilor, ca anticipare a invierii mortilor cu trup nou indumnezeit si induhovnicit. Cei care se indoiesc de cinstirea sfintelor moaste in Biserica Crestina,, invocand interdictii din Vechiul Testament (Deuteronom 21,23; Numeri 19,11-13),trebuie sa stie ca ele au trecut deja de faza putrezirii, ca au fost inmormantate  dupa randuiala,iar bunul Dumnezeu a fost Cel care a ingaduit ca ele sa fie descoperite si sa faca semne si minuni spre intarirea in credinta si folosul celor vii. Exceptii si minuni in legatura cu ramasitele pamantesti ale sfintilor avem si in Vechiul Testament: dreptii Enoh si Ilie au fost ridicati cu trupul la cer (Facere 5,24;Evrei 11,5; IV Regi 2,11), Moise a ridicat osemintele lui Iosif  din Egipt si le-a adus  cu mare cinste in Canaan (Iesire 13,19), iar prin atingerea cu osemintele profetului Elisei,un mort a inviat (IV Regi 13,20-21).Ne intrebam:oare minunea invierii acelui mort prin atingerea de osemintele profetului Elisei cel atat de bine placut Domnului,nu era ea insasi o profetie a puterii dumnezeiesti pe care aveau sa o primeasca moastele sfintilor in Biserica Crestina? Acelor neoprotestanti care se impotrivesc , spunand ca inchinarea la sfintele moaste este idolatrie (Iesire 20,2-5;Deuteronom 5,6-9) si ca cei morti nu pot lauda pe Domnul (Psalm 87,11), le raspundem ca ei continua sa faca confuzie intre venerare (cinstirea acordata sfintilor) si adorare (inchinarea care se cuvine numai lui Dumnezeu). Nu se inchina nimeni la sfintele moaste ca lui Dumnezeu ,dar ele sunt si raman dovada ca sfintii au ramas in dreapta credinta  pana la ultima suflare prin iubirea neconditioanta a  aproapelui ( Galateni 5,6) , fapt pentru care mostenesc Imparatia Cerurilor ( Luca 16,23-25)  si se roaga pentru noi la Tronul Sfintei Treimi pentru noi ( Apocalipsa 5,8).

 

                                                                   

Anunțuri

HRAMUL PAROHIEI : "SFANTUL IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA" si "SFANTUL BONIFACIU"